Un tânăr ce-avea mama credincioasă
S-a îndepărtat de Domnul, și de casă.
Și-a pribegit stingher pe căi deșarte,
Amăgit de vraja lumii și de păcate.

Fericire-adevărată n-a găsit în lume,
Viața lui a fost doar ceață și spume.
Și din traiul de distracții și păcat
O boală nemiloasă-n trup a câștigat.

N-a mai putut merge pe picioare,
Sufletu-i era răpus de apăsare.
Dependent în toate de un cărucior,
El privea cu întristare către viitor.

Din spital, într-o zi, privea mirat
Cum jos în față un cort s-a instalat.
Și mergeau acolo oameni seara,
Se cânta frumos cu orga și chitara.

A coborât și el atunci cu căruciorul,
Ca să-și mai stâmpere puțin amarul.
Acolo se cânta cu zel și bucurie,
Apoi se predica din Evanghelie.

La-ncheiere se rugau pentru bolnavi,
Ieșeau în față chiar și foarte gravi.
El privea uimit cum mulți săreau
Și pentru vindecare pe Isus lăudau.

Și-a mers în câteva seri la rând,
Cuvântul cu atenție ascultând.
Cu căruciorul totdeauna mergea
Și tot cu căruciorul se întorcea.

Într-o seară a simțit că are credință.
Dumnezeu i-a dat curaj și biruință.
A ieșit și el în față pentru rugăciune.
Dumnezeu a făcut atunci o minune.

În timpul rugăciunii a simțit vindecarea
Și a sărit în sus să-l vadă toată adunarea.
A părăsit căruciorul, lăsându-l în cort
Și mergea pe picioare fără niciun efort.

S-a îndreptat spre spital plin de bucurie
Cu tineri entuziasmați ce făceau gălăgie.
A urcat scările până la etajul nouă,
Picioarele erau sănătoase amândouă.

Pentru prima dată n-a folosit liftul
Și-și întrezărea pentru viitor rostul.
Bolnavii din salon au rămas mirați,
Cereau să se roage pentru-a fi vindecați.

Le-a spus că-i păcătos, dar a primit iertare
Și prin jertfa sfântă a lui Isus, vindecare.
Prin har a fost de Dumnezeu primit
Și-I va sluji tot restul vieții smerit.

Doctorii l-au ținut trei zile sub observare
Și s-au convins și ei de-această vindecare,
Că Dumnezeul nostru vindecă deplin
Prin marea-I îndurare și harul Său divin.
Amin.
(Marți, 30 noiembrie 2021)
A. Dărău - Sebiș - Din Cuvântul Adevărului